We will never forget you!

Şi plâng. Plâng pentru că şi-ar fi dorit o licărire, şi-ar dorit să respire emoţie. Ar fi vrut să simtă o atingere cu miros de lapte.
 Dar tu refuzi să îl auzi şi golul începe să se umple. Ba cu atrii, ba cu ventricule, ba cu un mare gol tăciunic.
Începi uşor, uşor să te dezintegrezi în suflete care plâng după o gură de viaţă...