Sunt oameni cărora le este dat să guste numai otrava din lucruri, pentru care orice surpriză este o surpriză dureroasă şi orice experienţă un nou prilej de tortură.
luni, 15 august 2011
Lacrimi de coniac..
Am mers peste mări şi ţări
Am mers şi pe şapte cărări
Am fost şi-n alte vieţi
Dar tu aceeaşi plecare repeţi
Stelele mă dor
Că-s mai frumoase de atâtea ori
De cănd noaptea eşti a lor
Dar o viaţă eşti a mea
Nu pot să m-obişnuiesc fără tine
Şi nici nu vreau să-nvăţ
Nu pot să te-nlocuiesc cu oricine
Dar poate o să-ţi şterg
Iubirea şi amintirea
Când lacrimi de coniac
Din ochi mi se desfac
Dau zeci de ani la schimb
Pentru o noapte să mai păcătuim
Pentru ultimul dans
Îţi dau toată dragostea în avans
Stelele mă dor
Că-s mai frumoase de atâtea ori
De cănd noaptea eşti a lor
Dar o viaţă eşti a mea
Nu pot să m-obişnuiesc fără tine
Şi nici nu vreau să-nvăţ
Nu pot să te-nlocuiesc cu oricine
Dar poate o să-ţi şterg
Iubirea şi amintirea
Când lacrimi de coniac
Din ochi mi se desfac
Nu pot, nu pot, nu pot
Nu pot să m-obişnuiesc fără tine
Şi nici nu vreau să-nvăţ
Nu pot să te-nlocuiesc cu oricine
Dar poate o să-ţi şterg
Iubirea şi amintirea
Când lacrimi de coniac
Lacrimi de coniac
Din ochi mï se desfac...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu