miercuri, 5 octombrie 2011

Trandafiri Roşii.






Aceasta viata plina de atata ura si intuneric,umbre negre iesind de sub pamantul inghetat urland de sa-ti paralizeze inima si zgariind pietrele cu vocea lor ascutita...intr-o asemenea lume traiesc eu alb-negru..mai mult negru.Peretii sunt murdari....de sange.La geam se vede o umbra a unei persoane,cu un zambet speriat si cu ochii aceia negrii din care curge sange ce stau atintiti fix spre mine de parca striga sa o ajut,dar era liniste...nu putea sa strige,dar in interiorul ei simtea ca nu mai poate si mi-a cerut ajutorul,scriind pe geam cu sange..mi-a cerut sa o scap de aceasta povara,sa o ajut sa treaca dincolo ca sa poata sa fie fericita.Auzeam ingerii cum vorbesc si incercam,incercam sa o ajut dar nu puteam.Acel suflet era prea inghetat,stricat,distrus si fara pic de mila ca sa mai poata fi ajutat...acel suflet eram eu,acel suflet nu merita atentie,afectiune sau mila.Acest suflet iti consuma toata energia pozitiva,e ca un vampir ce iti suge tot sangele si apoi te lasa fara pic de putere,te doboara..te distruge....si te simti ca o inima fara cealalta jumatate...ca un lup singuratic ce zace plin de sange in mijlocul iernii,in mijlocul frigului fara suflare..ca un adolescent ce vrea sa se faca auzit si nimeni nu-l asculta si nu-i da atentie..Si tot incerc sa-i dau de cap si sa gasesc acel ceva special...care poate ajuta acest suflet..
Ma indrept catre ceva...l-am observat pentru ca era rosu..in timp ce totul din jur este alb-negru...m-am apropiat si se pare ca este un trandafir,ma uit in fata si observ ca peste tot in fata mea sunt numai petale...ma i-au dupa ele sperand sa gasesc ceva..si ajung intr-un loc cunoscut...cimitirul...tot plin de trandafirii rosii.Ma duc sa rup niste trandafirii si ma intep in spinii acestora.Speriata incerc sa fac sangele sa se opreasca dar acesta nu se opreste.In spatele meu se aud niste pasi..nu am bagat de seama..dar se aude o voce blanda spunand:
-Ce faci?Iar te-ai taiat? Proasta mai esti!Ti-am zis sa ai grija!
Ma intorc si il vad pe el cu un trandafir in mana si cu un servetel...brusc totul prinde culoare,la fel si inima mea...ii sar in brate si incep sa plang...erau lacrimi de fericire.El a ramas fara cuvinte si m-a strans tare in brate...Ei,acest lucru mi-a incalzit sufletul...si cred ca am gasit acel ceva special,doar al meu...



Te iubesc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu